Pornind de la intrebarile primite din partea clientilor am gasit de cuviinta sa scriu citeva amanunte legate de avocatii de malpraxis medical.
Zilele trecute priveam un film „western shoot-em up”; genul de film unde fiecare se impusca cu fiecare iar in scena finala eroul, plin de praf si sange, se departeaza spre apus calare pe mustangul sau. Priveste in departare la nimic si la toate. Figura sa arata ca se gindeste la ceea ce a vazut, facut si pierdut. In acel moment, el intelege faptul ca – desi a facut numai lucruri bune si a triumfat asupra nedreptatii – lumea in care traieste nu este un loc placut.
Nimeni nu intreaba un avocat de malpraxis medical despre ce simte, despre cum a decurs ziua sa de lucru. Este ca si cum ai intreba directorul unei firme de pompe funebre daca s-a distrat la serviciu. Nimeni nu intreaba pentru ca nimeni nu vrea sa afle raspunsul.
In esenta, munca unui avocat de malpraxis medical este foarte complexa, interdisciplinara si in continua schimbare. Aceasta duce insa si la o provocare intelectuala, intotdeauna solicitind cunostinte si viziuni noi pentru fiecare dosar. Nu exista 2 zile, 2 dosare sau 2 clienti la fel. Eterna nevoie de a studia si a descoperi lucruri noi despre cazul de pe biroul tau nu face decit sa iti cladeasca increderea in tine.
Pe de alta parte, continua evolutie a domeniului medical inseamna ca trebuie sa fii constient ca niciodata nu vei cunoaste totul, ca trebuie sa iti constientizezi limitele si sa te adaptezi rapid – emotional si intelectual – atunci cind gresesti.
Munca unui avocat de malpraxis medical este bazata pe intelegerea faptului cum clientii din fata ta se adapteaza atunci cind intilnesc evenimente ce le afecteaza viata. Este necesara o incredere in forta interioara a clientului de a se descurca cu prejudiciul suferit sau cu decesul persoanei iubite. Asta inseamna ca avocatul trebuie sa fie profesor, prieten, preot si – intotdeauna – capabil de compasiune. Avocatul trebuie sa stea concentrat pe nevoile clientului sau (fie victima fie familia decedatului) si sa isi inlature propriile nevoi emotionale. Este un proces extrem de solicitant dar care merita efortul.
Avocatul are oportunitatea de a proteja victima dar si familia acestuia. Este un lucru minunat sa vezi un copil ce isi poate permite o procedura medicala in strainatate datorita daunelor obtinute in urma negocierilor cu clinica; la fel de placut este sa si vezi o familie ce isi sarbatoreste Craciunul in liniste in loc sa isi faca probleme despre banii necesari ingrijirii unui membru al familiei ramas invalid in urma unei negliente medicale.
Dar la finalul zilei, inchizind lumina din birou, incuind usa si traversind parcarea subterana catre masina aflata in intuneric, avocatul – care dincolo de satisfactiile materiale, este doar o simpla persoana caruia ii place sa ajute – simte ca ceea ce a vazut in cazurile aflate pe birou sau in solutiile nefavorabile primite, lumea medicala romaneasca de astazi nu este chiar un loc placut si sigur.
Si atunci nu poti decit sa tragi aer in piept, alungi gindurile negre ce te apasa si te duci direct acasa la sotie si copii.
Dar nu iti poti ascunde zambetul de satisfactie la ideea ca maine te vei intoarce pe cimpul de batalie, pentru o noua zi ca avocat de malpraxis medical.
