In acest articol va prezint un caz aparut in justitia franceza care ar putea duce la intelegerea mai buna a problemelor de drept determinate de o actiune similara care ar avea drept obiect vaccinul impotriva COVID.
Dosarul prezentat ar explica de ce nu avem – inca – actiuni in justitie pe aceasta tema atit in Romania cit si in tari cu o jurisprudenta relevanta in acest domeniu.
Practica judiciara franceza a inregistrat 2 dosare prin care curtile administrative au respins cererile de despăgubire pe motiv că nu a fost stabilită științific nicio legătură de cauzalitate între administrarea de vaccinuri care conțin adjuvanți aluminoși și apariția diferitelor simptome constând în leziuni histologice de miofasciită macrofagică.
Consiliul de Stat a impus instanțelor de judecată o abordare probabilistă a legăturii de cauzalitate atunci când acestea se pronunță asupra unui litigiu individual privind consecințele nocive ale unei vaccinări obligatorii.
Judecând în calitate de instanță de trimitere în cea de-a doua cauză, Curtea Administrativă de Apel din Nantes a susținut că, în stadiul actual al cunoștințelor științifice, nu se poate reține probabilitatea unei legături de cauzalitate între injectarea unui vaccin care conține un adjuvant aluminic și apariția unor simptome sugestive de miofasciită macrofagică.
În speta, o asistentă medicală a fost vaccinată împotriva virusului hepatitei B între 1992 și 1998. Simptomele de parestezii asociate cu dureri severe au apărut în 2007 iar diagnosticul de miofasciită macrofagică a fost pus în august 2009.
În primă instanță, asistenta medicală a obținut câștig de cauză, deoarece tribunalul administrativ din Caen a dispus să îi plătească 367 418 EUR precum și o rentă anuală de 9 911 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul suferit . Cu toate acestea, hotărârea a fost anulată în apel deoarece instanța administrativă a considerat – având în vedere lucrările științifice ale diferitelor autorități academice – că nu a fost stabilită științific nicio legătură de cauzalitate.
Cu ocazia recursului formulat împotriva acestei decizii, Consiliul de Stat a fost determinat să reformuleze jurisprudența sa și să cenzureze decizia pentru eroare de drept.
Potrivit instanței de contencios administrativ, pentru a exclude răspunderea statului pentru o vaccinare obligatorie nu este necesar să se cerceteze dacă este stabilită sau nu legătura de cauzalitate între administrarea unui vaccin care conține adjuvanți aluminoși și simptomele legate de miofasciita macrofagică ci să se asigure – având în vedere cele mai recente cunoștințe științifice – că nu există nicio probabilitate ca o astfel de legătură să existe.
În cazul în care probabilitatea este zero, cererea de despăgubire nu poate fi decât respinsă, deoarece este probabil să nu fie stabilită nicio legătură din punct de vedere științific.
În cazul în care probabilitatea nu este zero, legătura de cauzalitate poate fi demonstrată printr-un ansamblu de probe și intră sub incidența mecanismului prezumției, evaluarea acestei legături de cauzalitate trebuind să fie stabilită de la caz la caz.
Existența unei legături de cauzalitate poate fi acceptată numai dacă simptomele resimțite de persoana vaccinată au apărut, după vaccinare, într-o perioadă de timp normală pentru acest tip de afecțiune ori s-au agravat într-un ritm și într-o măsură care nu ar fi putut fi prevăzute având în vedere starea de sănătate sau antecedentele anterioare ale persoanei și nu pot fi considerate ca fiind rezultatul unei alte cauze decât vaccinarea.
Pentru a afirma că nu exista probabilitatea unei legături de cauzalitate între injectarea vaccinului împotriva virusului hepatitei B – indiferent dacă acesta conținea sau nu un adjuvant din aluminiu – și apariția simptomelor care ar putea fi legate de manifestările clinice caracteristice miofasciitei macrofagice, instanța administrativă de apel s-a bazat pe concluziile Academiei Naționale de Medicină, pe care le-a solicitat în mod oficial în cursul anchetei.
În avizul său emis la 22 septembrie 2022, Academia Națională de Medicină a precizat că „dacă ipoteza potrivit căreia persistența unei cantități microscopice de aluminiu la locul de injectare timp de ani de zile după o vaccinare reflectă distribuția normală a eliminării aluminiului în cadrul unei populații vaccinate poate fi reținută, ipoteza că aceasta ar putea juca un rol în dezvoltarea unei boli clinice generale, fie ea inflamatorie și/sau autoimună, nu a fost demonstrată până în prezent„.
Din această observație, instanța a dedus că nu se poate reține nicio probabilitate a unei legături de cauzalitate, studiul științific și publicația invocată de reclamant nefiind considerate suficient de relevante pentru a pune în discuție opinia academică. Rămâne de văzut dacă faptul că nicio legătură de cauzalitate nu a fost demonstrată până în prezent este suficient pentru a considera probabilitatea existenței unei astfel de legături ca fiind zero.
Este posibil ca justitia franceza să fie din nou chemata să se pronunțe asupra acestei interpretări, mai ales că și Curtea administrativă de apel din Nantes – in alt dosar similar – a considerat că nu există probabilitatea unei legături de cauzalitate între injectarea vaccinului împotriva virusului hepatitei B și apariția sclerozei multiple.
sursa:www.dalloz-actualite.fr
Photo by Hakan Nural on Unsplash
Pentru o consultanta in cadrul careia puteti obtine toate informatiile juridice relevante cazului dvs va puteti face o programare pe link-ul urmator: https://malpraxis.procese-avocat.ro/index.php/2023/01/31/programari-online/
