Cand intri intr-un spital, clinica sau cabinet medical pentru o consultatie sau tratament, mergi cu mari sperante si asteptari din partea medicilor si personalului medical (sa aiba grija de tine, sa iti stabileasca un diagnostic si sa te vindece sau sa iti minimalizeze suferintele). Ceea ce nu astepti intr-un asemenea caz este ca ceva sa nu functioneze ca la carte. Din fericire, pentru cei mai multi dintre pacienti (99,99%) lucrurile se desfasoara conform asteptarilor si viata continua fara nici un impediment. Dar pentru pacientii mai putin norocosi, interactiunea cu sistemul medical (nu neaparat cel romanesc pentru care nu avem date concrete, malpraxisul nu are nationalitate – 24.000 canadieni si 98.000 americani mor in fiecare an datorita malpraxisului medical) se transforma intr-un cosmar.
Pacientii pot fi victimele mai multor tipuri de erori medicale cum ar fi un tratament stabilit gresit, erori in timpul operatiilor chirurgicale, operatii desfasurate asupra unui alt pacient decat cel ce trebuia operat, transfuzii gresite de sange, obiecte uitate in trupul pacientului, boli contactate chiar in spital, etc. Pretul ce il plateste un pacient pentru aceste greseli medicale incepe de la o simpla cicatrice, durere sau chiar pierderea unui organ si pina la dezabilitati temporare/permanente si chiar deces.
Recuperarea unui pacient dupa efectele unui malpraxis medical poate lua luni de zile, ani sau chiar este imposibila. Unii pacienti traiesc cu rezultatul unui malpraxis medical toata viata lor iar unii pacienti isi pierd chiar viata. Recuperarea poate fi inceata si costisitoare deoarece va include internari in clinici specializate, proceduri medicale corective, recuperare fizica dureroasa si diferite tipuri de terapie. In cele mai grave cazuri victimele isi pierd veniturile deoarece nu vor mai putea lucra datorita unor deficiente fizice sau chiar psihice.
Unul dintre cele mai raspindite mituri despre litigiile referitoare la malpraxisul medical este perceptia in randul medicilor si al asiguratorilor ca un litigiu pornit de catre victima are doar scopul de a obtine multi bani.
Greseli in domeniul medical s-au facut de cand este medicina si nu intotdeauna culpa este a medicilor (cel putin asa spun avocatii lor).
Cu toate acestea, decizia de a incepe un litigiu in domeniul malpraxisului medical nu este o decizie usoara. In Romania, nu exista o practica judiciara care sa poata demonstra in ce conditii medicul a gresit sau, dimpotriva, culpa acestuia nu a putut fi retinuta.
Personal, gasesc mai mult informatii in jurisprudenta franceza si cea canadiana (in special cea din regiunea Quebec, mai ales ca si noul Cod civil romanesc are aceeasi sursa de inspiratie). Spre exemplificare, va pot spune ca in Canada statistica arata ca din cele 24.000 cazuri de malpraxis aratate la inceputul articolului doar 1.000 ajung in fata instantei si majoritatea deciziilor judecatoresti sunt in favoarea medicilor.
In timp ce accidentele “se intimpla” pentru ca asa ne este scris in stele, in cazurile de malpraxis medical intotdeaune este un motiv cat se poate de real care a dus la un asemenea rezultat. Acest motiv consta in faptul ca un profesionist in domeniul medical nu si-a exercitat profesia cu maxima diligenta conform pregatirii si cerintelor postului ce il ocupa iar din aceasta cauza trebuie sa raspunda (asa cum orice alta persoana din societatea de astazi raspunde pentru faptele sale).
Nu exista nici un motiv pentru care o victima trebuie sa sufere fizic, emotional sau financiar datorita unor motive ce puteau fi prevenite daca persoana in care acesta si-a investit intreaga sa incredere (iar uneori si-a pus chiar viata in mainile medicului) si-ar fi exercitat profesia asa cum trebuie.
