În urma instalării unei proteze de șold o pacientă în vârstă a dezvoltat complicații infecțioase în timpul șederii sale în salonul de reabilitare.
Consultatiile si analizele medicale au aratat existenta unor plăgi infectate la nivelul picioarelor si prezenta unei infectii cu stafilococ auriu. Din păcate, aceasta a murit la scurt timp după a fost externata insa actiunea impotriva spitalului era depusa.
Moștenitorii pacientei, prin intermediul avocatului specializat in malpraxis medical, au continuat procesul si au pus în discuție responsabilitatea spitalului pentru lipsa de îngrijire și supraveghere medicală precum si pentru nerespectarea obligatiei de securitate.
Din pacate, instanta de fond a respins pretentiile acestora.
Din motivarea sentintei reiese ca judecătorul a considerat că nu se putea găsi nicio vină împotriva spitalului deoarece schimbările regulate ale pansamentelor și tratamentele locale administrate arătau că îngrijirea acordată era complet conformă și nu era în culpă.
Mostenitorii au decis să facă apel.
Prin decizia pronunțată in iulie 2022 instanta de apel a desfiintat poziția instantei de fond, afirmând că o predispoziție la infecții (virsta inaintata a pacientului, tipul procedurii chirurgicale, sistemul imunitar slabit, probleme medicale preexistente) nu învinge prezumția de responsabilitate a spitalului.
Trebuie reamintit că, în conformitate cu dispozițiile articolului 655 din legea 96/2005 « Unitățile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenție, diagnostic sau tratament, în situația în care acestea sunt consecința:
- a) infecțiilor nosocomiale, cu excepția cazului când se dovedește o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituție…… »
Pe scurt, daca avem in vedere si dispozitiile Ordinului MS 1101/2016 precum si Directiva 2012/506/UE o infecție apărută în timpul sau după tratamentul aplicat pacientului (dar perioada de incubatie coincide cu perioada tratamentului) și care nu era prezentă și nici în stadiul de incubare la începutul tratamentului trebuie considerată ca având un caracter nosocomial cu excepția cazului în care se stabilește că are o altă origine decât tratamentul.
Deși instanta de apel validează absența unei erori de supraveghere sau de îngrijire medicală, acesta consideră că o stare inițială care implică o anumită slabiciune a pacientului fata de infecții nu poate fi considerată în sine ca fiind la originea acesteia si mentine raspunderea obiectiva a spitalului pentru neasigurarea securitatea sanatatii pacientului.
De altfel, din expertiza medico-legala de la dosar reiese că infecția nu era nici prezentă si nici în curs de incubație la începutul tratamentului său.
Această hotărâre o consider ca fiind o evoluție a jurisprudenței (desi nu garantam ca si alte instante o vor prelua) care este în întregime favorabilă victimelor care au contractat o infecție în timpul spitalizării.
Astfel, o victimă a unei infecții asociate asistenței medicale, fără culpă imputabilă medicului sau unității sanitare, dar contractată în urma unui tratament medical este îndreptățită să ceară despăgubiri pentru prejudiciul suferit chiar dacă are o predispoziție.
O opinie expertala medico-legala este necesară în prealabil pentru a evalua urmările imputabile acestei infecții, pentru a evita procese inutile si costisitoare (mai scumpe si de durata mai mare decit obtinerea unei asemenea opinii expertale in prealabil litigiului)
La fel de utila este consultarea unui avocat specializat in malpraxis medical care sa va raspunda la orice intrebare legata de costuri, proceduri si acte necesare inaintea depunerii la instanta a dosarului de malpraxis medical.
Articole pe aceasta tema, destul de des intilnita in practica, puteti citi aici si aici
Pentru o consultanta in cadrul careia puteti obtine toate informatiile juridice relevante cazului dvs va puteti face o programare pe link-ul urmator: https://malpraxis.procese-avocat.ro/index.php/2023/01/31/programari-online/
