Orice pacient care isi alege medicul curant are încredere în acesta pentru a diagnostica corect afecțiunile medicale și pentru a oferi un tratament adecvat.
Din păcate, în unele cazuri, medicii nu reușesc să diagnosticheze corect o afecțiune medicală.
O afecțiune medicală care este adesea diagnosticată greșit este tromboza venoasă profundă (TVP). Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afecțiune care apare atunci când se formează un cheag de sânge în interiorul unei vene profunde a brațelor, pelvisului sau picioarelor. Uneori, aceste cheaguri se deplasează prin fluxul sanguin și se fixează într-o arteră din plămâni, blocând fluxul sanguin si provocind embolie pulmonară.
Anumite persoane prezintă un risc mai mare de a suferi de TVP, cum ar fi persoanele obeze, fumătorii, pacienții care au suferit recent o intervenție chirurgicală sau au vârsta înaintată, persoanele cu probleme renale, femeile insarcinate sau cei care sunt imobilizați pentru o perioadă lungă de timp.
Dacă medicul dumneavoastră nu a reușit să vă diagnosticheze sau să vă trateze tromboza venoasă profundă ar trebui să discutați cazul dumneavoastră cu un avocat specializat in malpraxis medical.
Cheagurile de sânge interne se pot forma din mai multe motive diferite. În plus față de riscurile potențiale menționate mai sus, o tulburare genetică autoimună numită sindrom antifosfolipidic (sânge lipicios) face ca organismul să atace proteinele – altfel benefice sau benigne – din organism provocând formarea cheagurilor de sânge.
Indiferent de cauza cheagului, acesta poate fi potențial periculos. Dacă un cheag se deplasează spre inimă sau plămâni poate provoca probleme de respirație sau chiar un atac de cord. Dacă se deplasează spre creier poate provoca un accident vascular cerebral. Cheagurile de sânge deosebit de periculoase pot fi tratate rapid prin intervenție chirurgicală dar conditia esentiala este ca un medic să depisteze cheagul la timp.
Testele utilizate (datele sunt obtinute dintr-o expertiza medico-legala efectuata intr-un dosar de malpraxis medical) pentru a diagnostica sau a exclude TVP includ:
(i) testul de sânge D-dimer : D-dimerul este un tip de proteină produsă de cheagurile de sânge. Aproape toate persoanele cu TVP severă au un nivel crescut al D-dimerului în sânge. Acest test poate ajuta adesea la excluderea emboliei pulmonare;
(ii) ecografia Duplex. Acest test non-invaziv utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale modului în care sângele curge prin vene. Este testul standard pentru diagnosticarea TVP. Pentru acest test, un furnizor de servicii de îngrijire deplasează ușor un mic instrument portabil pe piele peste zona corpului care este studiată. Se pot face ultrasunete suplimentare pe parcursul a mai multor zile pentru a verifica dacă există cheaguri de sânge noi sau pentru a vedea dacă unul existent crește.
Acest test utilizează raze X și colorant pentru a crea o imagine a venelor din picioare și picioare. Colorantul este injectat într-o venă mare din picior sau gleznă. Acesta ajută ca vasele de sânge să apară mai clar pe razele X. Testul este invaziv, așa că se face rar. Alte teste, cum ar fi ultrasunetele, sunt adesea efectuate mai întâi.
(iii) Scanare prin rezonanță magnetică (RMN). Acest test poate fi efectuat pentru a diagnostica TVP în venele abdomenului.
Simptomele TVP pot fi diagnosticate greșit sau pot fi omise de către un medic. Unele simptome includ o zonă dureroasă sau umflată a piciorului, roșeață cu umflături, arsuri în zona umflată sau dilatarea venelor de suprafață, precum și dispnee, dureri în piept și tensiune arterială scăzută. Pacienții care prezintă un risc mai mare de TVP ar trebui să fie supuși unui screening. Atunci când un medic pune un diagnostic la timp, TVP poate fi tratată cu medicamente anticoagulante. Atunci când un pacient este grav rănit sau moare din cauza lipsei de diagnosticare a TVP medicul poate fi tras la răspundere pentru malpraxis medical.
Întrebarea critică este dacă încălcarea de către medic a standardului profesional de îngrijire are legatura de cauzalitate cu leziunile provocate sau chiar a determinat decesul pacientului. Ca sa stiti in ce masura aveti sanse rezonabile de succes in demersurile dvs si sa nu depuneti plingere impotriva unui medic care nu a gresit in activitatea sa (nimanui nu-i place sa fie acuzat pe nedrept), va recomand sa consultati in prealabil un expert medic legist care să analizeze actele medicale (despre cum sa obtineti dosarul medicale am scris aici) și să ofere o opinie expertala daca medicul reclamat nu a făcut ceea ce alți medici competenți din aceeași zonă de practică ar fi făcut în aceleași circumstanțe.
Conform Codului Civil reclamantul – pacient are sarcina de a demonstra, cu probe, că (i) acțiunile medicului au reprezentat o încălcare a standardului profesional de îngrijire ; (ii) acestea v-au cauzat leziunile precum si (iii) valoarea prejudiciului material si moral a carui acoperire o solicitati.
O lipsă de diagnosticare sau un diagnostic incorect de TVP poate fi cauzată de faptul că un medic nu a întocmit o anamneză completă, nu a realizat un diagnostic diferențial solid, nu a acordat o atenție deosebită descrierii simptomelor unui pacient, a fost externat fără a efectua teste de diagnosticare sau a citit incorect rezultatele testelor, printre alte situații.
Daunele pe care le puteți recupera pentru malpraxis medical includ atât pierderi economice, cât și daunele morale. Acestea pot include salariile pierdute, facturile aferente medicamentelor sau dispozitivelor medicale, facturile procedurilor medicale reparatorii precum si cele aferente ajutorului casnic de care ati vut nevoie precum si orice pierderi material viitoare dar certe. Daunele morale pot include durerea și suferința, chinul mental și pierderea unei fiinte dragi dvs.
Nu uitati: avocatul specializat in malpraxis medical NU ESTE MEDIC. Orice informatie din acest blog nu trebuie considerata consultanta medicala.
Pentru o consultanta juridica in cadrul careia puteti obtine toate informatiile relevante cazului dvs va puteti face o programare
photo: camilo jimenez on Unsplash
